Ne entuziasmam atunci cand primim proiecte pentru care putem influenta mai mult decat o petala. Suntem fascinati de noroceii pe care reusim sa ii facem sa zboare singuri, in bataia vantului, sau pentru care suflam noi sa mearga mai departe. Sunt proiectele integrate pentru care e mai important sa avem un site si lumea sa fie adusa acolo prin diverse voci, decat sa lansam norocei doar pe facebook, asteptand sa dea rezultatele scontate sau chiar sa  indeplineasca obiective de vanzari.

Reveal-ul cat de curand

Un scurt documentar despre un om care creeaza marionete, (via C_r_a_c_i_u_n) imi ridica intrebari, retorice. Personajele pe care le creem in publicitate sunt ele intotdeauana croite dupa “insight-uri” reale sau sunt “pattern-urile” noastre de gandire, personale? Sau ale clientului?  Cine dicteaza jocul de creatie si cine il controleaza?

Poate gasesc raspunsul aici.

Imi plac inceputurile: astazi a fost prima mea zi la Rusu+Bortun. Dimineata nu parea sa fie una speciala: cer gri, pe calendar o plictisitoare incercuire cu rosu in jurul zilei de 14 si un taximetrist obositor de amabil.

In afara taxiului, o casa. In casa, proiectia unui nou inceput. Si in acest nou inceput, oameni si perspective de imprietenire.

Pe parcursul zilei am simtit de mai multe ori senzatia aia, cum ca inima iti urca pana-n gat. Nu, nu era dragoste (desi, judecand dupa data, parea sa se incadreze perfect). E mai degraba sentimentul acela al unui entuziasm controlat. Citeam undeva ca e feelingul de dinaintea marilor idei. Eu n-as exagera. Sa spunem ca e bucuria descoperirii, si e suficient .

Zilele ce urmeaza se prefigureaza a fi unele ”noi”. Nu e nimic mai frumos decat sa te bucuri de ”nou”…pana cand il pierzi. Si odata pierdut, nu trebuie decat reinventat. Dar astazi a fost o zi ”nou-nouta”. (de pus in calendar si incercuit cu…rosu)

Cateodata ne invartim in jurul unui concept pana ne scapa de sub control continutul acestuia. Ne jucam cu ideile pana cand devenim irationali. Parca incercam prea mult sa descatusam gandirea creativa si poate straduindu-ne prea mult, devenim irelevanti.

La ultima numaratoare, ne-a reiesit ca anul acesta vom gestiona cel putin 15 pagini de Facebook. Momentan avem 12 active. Fiecare om Rusu+Bortun administreaza cel putin un cont pe care trebuie sa il inteleaga din punct de vedere al business-ului si apoi al relevantei fata de utilizatorii de Facebook. Fie ca vrem, fie ca nu, fie ca suntem consultanti de brand, project manageri, art directori, designeri sau strategi, cu totii invatam sa fim copywriteri de online. Experimentam in fiecare zi o reteta care implica valorile brandului si pentru care culegem de dimineata din gradina online-ului, continut relevant. Am invatat sa ghicim daca reteta iese dupa impresii si  feedback-uri si sa luam decizii pe baza celor doi indicatori.

Cea mai importanta pagina de Facebook, pentru care toti contribuim, este pagina Rusu+Bortun, locul in care impartasim toate pasiunile, gandurile si lucrurile interesante pe care le gasim si care ne ajuta. E spatiul nostru de desfasurare pe care il facem public deoarece cateodata ne intereseaza sa stim daca suntem singurii cu afinitati spre o anumita directie sau ca sa testam directii. Mai este adevarat, asa cum ne reproseaza Iqads si alti prieteni, ca scriem mult despre mancare. Totusi, avem o scuza: trei branduri de mancare in portofoliu. Nu putem sa nu ne gandim tot timpul la mancare, e cea mai naturala activitate a noastra pe care o incepem inca de dimineata, cu un sandvis cu Becel pentru Luna Inimii.