Continuam seria de articole inceputa saptamana trecuta despre project management, discutand astazi despre 2 metodologii de a gestiona proiecte: una promovata si sustinuta de PMI (Project Management Institute) iar cealalta denumita Agile Methodology.

Personal le-am aplicat pe amandoua asa ca va pot povesti first-hand cum functioneaza si in ce domeniu se aplica mai bine. Ambele metodologii impart viata unui proiect in 5 mari faze ale proiectului: initiere, planificare, executie, monitorizare&control si incheiere. Pana aici toata lumea e de acord. Diferentele de abordare vin in faza de planificare, fiind unanim acceptat faptul ca planificarea este sfanta intr-un proiect.

Astfel, PMI spune ca fazele proiectului trebuie respectate cu strictete. Iar daca apar probleme in fazele posterioare planificarii, proiectul trebuie sa se intoarca neaparat in planificare si refacuti pasii pana in faza in care aparusera problemele. Astfel, daca cumva din diverse motive specificatiile proiectului se schimba pe parcursul proiectului, acesta trebuie sa fie re-planificat chiar daca o parte din el era corect executat. Iar proiectul nu poate sa ajunga in faza de incheiere daca nu au fost planificate, executate, monitorizate si controlate toate modificarile aparute pe parcurs. Acest aspect face ca un proiect gestionat din perspectiva acestei metodologii sa dureze foarte mult insa in acelasi timp sa fie foarte bine controlat. Din perspectiva mea, aceasta metodologie se aplica perfect proiectelor mari si care implica multe resurse in care planificarea este esentiala pentru reusita proiectului.

Dar ce te faci atunci cand ai un proiect online in care aparitia pe piata este esentiala si trebuie indeplinita cat mai repede? Raspunsul: metodologia Agile. Opinia mea este ca orice project manager pe proiecte de online trebuie macar sa stie de existenta acestei tehnici de gestionare a proiectelor. Cum rezolva Agile problema timpului? Simplu! Se pastreaza fazele proiectului insa apare o mare modificare in momentul scrierii specificatiilor. Specificatiile se prioritizeaza in functie de importanta si de dificultate si astfel proiectul se imparte in mai multe si mai mici proiecte numite “sprinturi”. Agile ne sugereaza sa ne impartim specificatiile rational si conform cu realitatile temporale astfel incat niciun sprint sa nu dureze mai mult de 4 saptamani. Ideal acesta dureaza intre 2 si 4 saptamani. Ce se intampla in aceste sprinturi? Toti oamenii implicati in proiect lucreaza pe o lista scurta si suficienta proiectului de specificatii astfel incat la finalul celor 2-4 saptamani, clientului sa i se poata prezenta un rezultat masurabil si posibil gata de lansare.

Pentru a-i dovedi eficienta, sa luam spre exemplu ca proiect realizarea unui site de comert electronic complex. In cazul primei metodologii s-ar lucra non-stop timp de, sa zicem, cateva luni fara ca beneficiarii proiectului (si aici nu ma refer strict la clientul direct, ci si la clientii clientului direct) sa cunoasca outcome-ul proiectului. Nimeni nu poate beneficia de rezultatul proiectului pana la finalul estimat al proiectului (care, stim prea bine, ca poate fi foarte prost estimat). In cazul metodologiei Agile, problema este rezolvata inca de la modul de gestionare al proiectului. Dupa primele saptamani de lucru, clientului i se poate prezenta site-ul gata de lansare, fara a avea totusi toate specificatiile incluse. Spre exemplu, putem lansa site-ul fara optiunea de plata online, oferindu-le clientilor finali posibilitatea de a plati cu ordin bancar pentru o perioada de timp pana cand se implementeaza si celelalte modalitati de plata.

De asemenea, si modificarile sunt mai usor de inclus in proiect, acestea fiind tinute pana la finalul proiectului cand exista de regula o perioada de 2-3 saptamani de implementare a acestora. Metodologia Agile necesita un pic mai multa planificare la inceput (prioritizarea este un big challenge in aceasta etapa a proiectului) insa pe termen lung, ii ofera managerului de proiect o viata mai usoara si un control mai eficient.

Cu alte cuvinte, daca aveti proiecte “mamut” va recomand cu incredere metodologia promovata de PMI, insa daca gestionati proiecte de online cu termene de implementare scurte va sugerez sa studiati si posibilitatea metodologiei Agile. Chiar ajuta!

De ceva timp, tot auzim predictii despre cat de putin va mai conta in viitor TV-ul si cum vom sta online si pe mobil tot timpul (oare se poate mai mult decat acum?). De ce sa nu recunoastem ca e si mai “pe val” sa spui ca nu te uiti la TV.

Saptamana trecuta, am citit un articol despre predictiile Deloitte pentru sectorul media in 2011. Conform acestora, publicitatea in social media va ramane modesta, spre deosebire de cifrele ce vin din alte platformele media, ce vor creste.

Mai exact, televiziunea digitala se va mentine pe pozitii, iar alte 40 de milioane de oameni vor trece pentru prima data la TV-ul digital. Peste 140 miliarde de ore de continut vor fi urmarite la nivel mondial.

Deci, traiasca TVC-urile!

Sau o completeaza si iese ceva perfect .. pentru scopul in care e produsa

Videou.ul mi se pare unul dintre cele mai bune exemple de creatie unde ideea si executia se sincronizeaza la fel de bine ca japonezii la sarituri in bazin.

Daca mai stiti exceptii d.astea, feel free sa dati un link. Iar daca e mai misto, primiti 10% din bonusul meu de sfarsit de an .. Sau CADOOO o cana extraordinara Club Fiat ..

In ultimul an m-am centrat exclusiv pe a ma instrui in domeniul project managementului – de la certificari nationale, la altele internationale si pana la urma la un master in domeniul acesta.

Total inutil, am aflat eu: project managementul se invata pe teren, dand cu capul de oamenii care nu-si stiu rolul in proiect, de planificari necomplete, de implementari nereusite si evaluari nerelavante. Toata teoria invatata mi-au oferit o serie de “best practices” pe care pot sau sa le aplic in domeniul de lucru.

Insa una mi se pare total obligatorie: scrierea la finalul proiectului a ceea ce in engleza se numesc “lessons learned”. O lista de “invataminte”, de “dos” and “don’ts” pe care echipa de proiect, si de ce nu si clientul, le afla in timpul desfasurarii proiectului.

Experienta mea personala este ca si daca te gandesti la aceasta lista, deja castigi o gramada pentru viitorul proiect. Ce sa mai zic si daca le scrii astfel incat colegii care s-ar mai lovi de vreun proiect asemanator sa stie ce sa faca si ce sa nu faca.

Cum ar fi sa ai la un dublu click distanta informatii complete despre furnizori, despre resursele interne sau despre platforme de dezvoltare folosite? Toate astea se pot aduna din lessons learned.

Probabil le-ar face la fel de bine precum Carlsberg.

Zic asta pentru că am găsit la un fârtat o sărbătorire cu brief.

Râdeţi aici: http://www.youtube.com/watch?v=dRDhx8Lo37E

Ar trebui sa iau un print, un spot sau macar un online misto, sa ma mir putin la el si, deconstruindu.l, sa.i trantesc o analiza a enuntului publicitar. Cu relatia dintre elemente cu tot. Sa zicem asta http://adsoftheworld.com/media/print/fiat_500_horse ca aduce a idee facuta care a fost dusa educat mai departe si care te face sa razi relaxat, fara orgolii.

Mda, o chestie d.asta ar fi normala pentru blog si poate utila in vreun sens care pentru moment imi scapa. De fapt intotdeauna mi s.a parut complicat sa scriu ceva ce nu ma convinge ca merita scris (chiar si bine). Si.mi dau castile jos cu bean suierand la noi si ii fac cu ochiu’ lu’ Francisc in drum spre debaraua fumatorilor.

Scaunul de curte ma scartaie infundat in timp ce.mi aprind tigara. Nu e nimeni si camera pare dintr.o data mai interesanta. Desi da spre exterior, are cateva gemulete din sticla care privesc dioptriic spre baie.. si gresie pe pereti. Placi mari si patratoase pe care as desena niste piese de sah handicapate. Cand realizez ca de fapt ma uit pe pereti e prea tarziu insa la timp cat sa vad licarul rosu in gaura dintre regina si cal..

Cate telefoane aveti? Cate mesaje scrieti pe ora? Scrieti cand mergeti, cand conduceti sau cand mancati? Nu va puteti desparti de Facebook sau Twitter nici in baie?

Cred ca este ceva general valabil, dar aveti grija sa nu patiti ca fata din mall. Oare ce o fi scris pe Facebook dupa ce a cazut in apa?

Da da da … stim cu totii cat de important este micul dejun. Desi sunt adepta diminetilor ce includ cereale, lapte si banane, azi am incercat altceva: sandvisuri cu margarina si somon.

De un an si putin am renuntat total la carne de pui, vita, carne, iepure …you name it, dar recunosc ca in toata aceasta perioada am gustat de 2 ori putin somon. Asta e a treia oara. Se spune ca nu trebuie sa ne abtinem cand avem pofta de ceva, nu?

Acum ceva timp auzisem ca e bine sa mancam de dimineata cerale cu lapte. Mai tarziu, am citit ceva legat de fructe, care merg chiar si pentru cei care probleme cu aiciditatea.

Dar sandvisurile astea m-au cam convins sau, mai bine spus, m-au corupt sa vreau sa imi amintesc de gustul somonului.