Saptamana trecuta a trebuit sa explic cel mai aberant lucru vreodata, unui publicitar, ca nu pot sa lucrez fara sa am un target in minte, ca trebuie sa mi-l imaginez, sa stiu cum arata, ce mananca la micul dejun sau cum se imbraca, sa ii stiu nevoile, ca sa ajung la INSIGHT. Am nevoie de o fotografie mentala cu el, sau chiar de una reala. Daca dau cautare pe google dupa cateva cuvinte cheie, trebuie sa iasa o poza cu TARGETUL.
Am explicat, nu s-a inteles ce vroiam. Pacat. Asa ca trebuia sa refulez cumva. Am inceput sa ma gandesc la targetul pe care mi-as dori sa lucrez si as gasi cateva observatii locale pertinente si targetul la care chiar daca as gasi ceva pertinent as munci fara spor.
Stapanii de caini:
Sunt fericita stapana a unei labradoare. De doi ani de zile, cel putin o data sau de doua ori pe saptamana trebuie sa interactionez cu alti stapani de caini. Am cunoscut tot felul de oameni, neincadrabili in profiluri mainstream decat poate din punct de vedere al tigarilor pe care le fumeaza. Toti sunt nisati si da, majoritatea fumeaza; desi sa urmaresti 15 caini cum se joaca este cel mai relaxant lucru la care poti sa te uiti. Astept brief de la Pedigree pentru mai multe detalii 
.
.Vanzatoarele de magazine de cartier:
Sunt multe “tanti Maria” in targetul asta, niste tanti pe care trebuie sa stii cum sa le gadili ca sa iti raspunda nevoilor tale primare: “O paine si o sana, va rog”. Prima imagine care trebuie sa-ti vina in minte atunci cand comunici cu vanzatoarele este imaginea buzunarului anestezistului dinainte de operatie si traiectoria mainii tale care tinteste stanjenitor dar hotarat deschizatura halatului alb. Sa ma port cu manusi, asa imi zic de fiecare data, fara a incerca sa disimulez panica dinainte de operatie. Vanzatoarelor trebuie sa le lasi mereu ceva, la schimb, un zambet macar, desi un compliment ar rezolva mai multe. “V-ati tuns? Va sta foarte bine! Cu ce v-ati vopsit?” Asa afli insight-uri noi, dar chiar daca trebuie sa le dau atata atentie, tot nu as lucra cu placere pentru o campanie dedicata lor.
La voi cum sta treaba?
